Rasa Angora

Durata citire: < 1 minute Provine din provincia Angora din Asia Mică iar perfecţionarea rasei se datorează englezilor şi americanilor. Capul este mai More »

Albastră Rusească

Durata citire: < 1 minute Este standardizată în 1965, provine din încrucişarea pisicii de Arhanghelsk cu pisica Siameză albastră. Capul are formă triunghiulară, More »

Rasa Abisiniană

Durata citire: 2 minute Rasa Abisiniană  a fost recunoscută ca rasă în Anglia în 1926 şi s-a obţinut din pisica vechiului Egipt, încrucişată More »

Rasa Siameza

Durata citire: 2 minute Rasa Siameză provine din Thailanda (Siam) şi este foarte răspândită în Europa (mai ales în Franţa şi Anglia) şi More »

Rasa Europeana

Durata citire: < 1 minute Rasa Europeană, standardizată încă din 1925, este cea mai răspândită rasă de pe glob. Ochii sunt rotunzi, depărtaţi, More »

Cand ducem la veterinar porcii de guineea?

Durata citire: 3 minute

Porcii de Guineea trebuie să meargă la un veterinar.
Fie că dețineți o pisică, câine, dihor, cobai sau orice alt animal de companie, îngrijirea veterinară regulată este o necesitate absolută. Animalele mai mici sunt la fel de predispuse la îmbolnăvire ca și cele mai mari, iar cobaii cu siguranță nu fac excepție. Asigurați-vă că prețiosul dvs. cobai este vazut de medicul veterinar pentru un control amănunțit cel puțin o dată pe an.

Vizita la medicul veterinar

Dacă totul pare in regula cu cobaiul tău, du-l la medicul veterinar pentru controale standard – cel puțin o dată pe an. Deoarece porcusorii de guineea sunt puțin mai rari decât câinii și pisicile, căutați un medic veterinar exotic care să se concentreze pe rozătoare.

Recunoașterea semnelor de boală la cobai este uneori dificilă, deoarece aceste animale de companie tind să-și ascundă simptomele. Acest lucru poate face dificilă depistarea problemelor invizibile, cum ar fi infecțiile urechii, înainte de a deveni severe. Porcii de Guineea se infecteaza rar la nivelul urechii, dar atunci când o fac, sunt aproape întotdeauna cauzate de bacterii. Dacă purcelul dvs. are o stare generala rea sau prezintă simptome ale unei infecții la nivelul urechii, cum ar fi durere, scurgeri sau probleme de mers, duceți-l imediat la veterinar. Așteptarea prea lungă poate cauza probleme permanente ale urechii.

[136 Vizualizari]

Clostridium perfringens

Durata citire: 2 minute

• bacterie anaerobă gram-pozitivă, care formeaza spori
Specii sensibile:  toate speciile de mamifere, inclusiv oamenii
Perioada de incubație: 1 până la 10 zile
Transmisie: contaminarea rănilor prin contact sau expunere la picături, ingestie de alimente contaminate cu un număr mare de bacterii, potențial expunere oral-fecală prin contact sau expunere la picături sau expunere la animale infectate sau la mediul lor.
Semne clinice: ranile infectate  pot duce la gangrenă cu gaz, cu febră , umflare și eritem al zonei afectate, semne sistemice pe măsură ce boala progresează. Expunerea orală este asociată cu crampe abdominale, diaree și, în cazuri rare, enterită necrotică și septicemie.

[210 Vizualizari]

Momente haioase II

Durata citire: < 1 minute

 

 



[98 Vizualizari]

ASIGURAREA NECESARULUI DE APĂ SUB ASPECT CANTITATIV ŞI CALITATIV

Durata citire: 12 minute

Alături de aer şi hrană, apa reprezintă unul dintre factorii principali ai mediului ambiant, care influenţează profund toate vieţuitoarele. Primele forme de viaţă au apărut în mediul acvatic, iar organismele care s-au adaptat ulterior la viaţa terestră au rămas dependente de existenţa apei şi de calităţile acesteia. Apa constituie solventul şi vehiculul pentru majoritatea substanţelor biogene şi mediul de desfăşurare a principalelor reacţii biochimice (metabolism, excreţie, termoreglare etc).
Apa pentru băut, numită obişnuit apă potabilă, trebuie să îndeplinească anumite cerinţe, care sunt prevăzute în normele de potabilitate. în ţara noastră, normele de potabilitate a apei sunt stabilite prin STAS 1342-91.
Nu există un standard separat pentru apa destinată animalelor, considerându-se că apa destinată animalelor trebuie să aibă aceeaşi calitate ca şi cea consumată de oameni. Această cerinţă are la bază constatarea că animalele domestice sunt la fel de sensibile ca şi oamenii, în cazul abaterilor de la normele de potabilitate. Un alt argument în sprijinul menţinerii aceloraşi norme de potabilitate îl constituie faptul că apa într-o fermă serveşte şi pentru prelucrarea primară a produselor animaliere, care intră în hrana omului. Şi în plus, nu se justifică sub aspect economic amenajarea de reţele separate de apă.

[113 Vizualizari]

Determinarea varstei la taurine

Durata citire: 2 minute

Dentitia la taurine

Cunoaşterea vârstei în cazul taurinelor este importantă pentru stabilirea valorii sale economice. Mai concret, este important să ştim vârsta unei vaci de lapte pentru a decide dacă este rentabil să fie exploatată încă un ciclu de producţie.
Identificarea animalelor fie prin aplicarea de fluturaşi în ureche, fie prin tatuare sau criomarcare permite determinarea cu certitudine a vârstei, dacă în fermă există o evidenţă zootehnică bine condusă. Sunt situaţii în care nu există informaţii în legătură cu vârsta unui anumit animal, cum ar fi: cumpărarea sa din târg, provenienţa dintr-o fermă care nu a ţinut evidenţa sau pierderea ori falsificarea semnelor de identificare.
In acest caz vârsta se poate determina prin examinarea dinţilor, mai precis a incisivilor. Metoda de determinare a vârstei taurinelor după dentiţie ia în considerare momentul apariţiei şi gradul de uzură a incisivilor de lapte şi permanenţi. Dinţii caduci sau de lapte sunt uşor de recunoscut faţă de dinţii permanenţi prin faptul că sunt mai mici şi mai albi. La maturitate, taurinele au 32 de dinţi, dintre care incisivii de pe maxilarul inferior sunt în număr de 8.Pe maxilarul superior nu există incisivi, doar un burelet gingival. Dintre cei 8 incisivi, cei doidin partea centrală a maxilarului poartă numele de cleşti, urmaţi apoi înspre exterior, de o parte şi de alta, de mijlocaşii primi, apoi de mijlocaşii secunzi şi cei mai exteriori sunt lăturaşii.

[109 Vizualizari]

Adaposturi pentru vaci

Durata citire: 3 minute

Adapost fara pereti pentru vaci.

Pentru a obtine venituri banesti mai mari decat cheltuielile efectuate intr-o ferma de vaci este necesar sa realizezi o productivitate a muncii cat mai mare. Aceasta nu poate fi obtinuta decat daca vacile, in adapost, sunt tinute dezlegate, au acces liber la furaje (la iesle) si apa, sunt mulse mecanic intr-un grup de muls, se odihnesc in cusete de dormit, iar dejectiile sunt evacuate mecanic.
Numai astfel, un singur om poate deservi usor 100 de vaci si sa lucreze mecanizat, in acelasi timp, 100 ha de pamant. In America exista doua tipuri de adaposturi pentru vaci. Unele sunt calde iar altele reci. Diferenta consta doar in faptul ca primele au patru pereti, iar cele din urma, in loc de pereti sunt prevazute cu prelate mobile din material plastic, care in anotimpul cald sunt indepartate.

[323 Vizualizari]

DERMATITA ACTINOBACILARĂ

Durata citire: 2 minute

Este produsă do Actinobacillus lignieresi şi se înregistrează la taurine şi ovine, sub formă sporadică sau ca enzootii limitate, caracterizîndu-se prin fibroabcese cutanate, limfadenită supurativă şi uneori ulcere cu aspect fungos.
Apare ca localizare primară, in urma infecţiilor transcutanate, localizată pe buze, pielea capului şi gâtului. membre, mamelă sau in alte regiuni, sau secundar, în jurul punctului de fistulizare a abceselor actinobacilare subcutanate.
Simptome. Din punct de vedere clinic boala se prezintă la bovine ca dermatita supurativ proliferativă cronică, în grosimea dermului prins, se formează abcese multiple mici, conţinînd un puroi consistent, inodor, cu granule gălbui. Abcesele sunt înconjurate de o puternică ingroşare a pielii, cu aspect fungos, cu marginile proeminente, consecutivă proliferării ţesutului de granulatie. Adeseori, se observă limfadenită supuralivă a ganglionilor sateliţi.
La ovine, se constată induraţia uneia sau a ambelor buze si a pielii din regiunea mandibulară, cu formarea de noduli şi abcese, mai frecvent de-a lungul ramurilor mandibulei. Abcesele fistulizează, evidenţiind un puroi cremos, omogen. Leziunile cutanate sunt însoţite de limfadenită supurativă a ganglionilor submaxilari sau refro-faringieni.

[93 Vizualizari]

DERMATITA NECROTICA LEPTOSPIRICA

Durata citire: < 1 minute

Se întîlneşte destul de rar la taurine şi este produsă de L. pomana sau de alte tipuri de leptospire. In focarele de boală coexistă cu forme clasice ale leptospirozei care au alură enzootică. Evoluează acut sau cronic şi este de obicei precedată de celelalte simptome caracteristice (febră, icter, hemoglobinurie).
In diferite regiuni ale corpului (buze, obraji, urechi, gat, regiunea dorsală, crupă, coadă, uger, organele genitale, extremităţi) se observă horipilaţie, urmată de căderea părului. Pielea devine uscată şi se necrozează. Apar crevase care se adancesc. In final, pielea lezată se detaşează sub formă de lambouri, mutilînd animalul.
Intensitatea leziunilor variază. Uneori, necroza este superficială şi limitată evoluînd benign, alteori este întinsă şi profundă evoluînd grav.
Diagnosticul se bazează pe coroborarea aspectului anatomo-clinic cu datele epizootologice şi se confirmă prin examen serologic.
Tratamentul antibiotic (peniciline, streptomicină. tetracicline), timp de 5—10 zile, asociat eventual cu ser anti-leptospiric de tip sau polivalent şi cu o medicaţie simptomatică, aplicat precoce, imprimă bolii o evoluţie benigna, vindecabila.

[114 Vizualizari]

DERMATITA CARBUNOASA

Durata citire: < 1 minute

Antraxul cutanat

Se prezintă ca dermatită hemoragico necrotică (pustulă malignă, carbuncul) ca forma atipică de antrax. Se înregistrează rar, consecutiv infecţiei transcutanale prin insecte hematofage la taurine. Antraxul cutanat este forma obişnuită cu care boala se prezintă la om şi este intilnită la persoanele care manipuleaza animale sau produse contaminate.
Simptome. Boala debutează prin formarea loi maica unuia sau mai multor tocare de culoare roşie-inchisă. bine delimitate, calde şi dureroase, in centrul focarului, se formează o vezicopustulă plină cu un exsudal sero-hemoragic care, prin uscare, formeaza crustă negricioasa. Regiunea din jurul pustulei este edemaţiată pielea devine roşie-violacee şi se formeaza vezicopustule secundare.
Boala se vindecă uneori spontan sau generează o septicemie gravă, mortală.
Diagnosticul se stabileşte pe baza caracterului hemoragic al vezicopustulelor. La examenul microscopic al lichidului de punctie, prezenţa bacililor Gram pozitivi, de formă dreptunghiulară, izolati sau in lanţuri, capsulaţi în frotiurile colorate prin metoda Giemsa sau cu albastru de metilen este concludentă confirmind antraxul.
Prognosticul este favorabil în fazele incipiente, cand animalul nu prezintă semne de septicemie.
Tratamentul constă in aplicarea locală şi generală a antibioticelor (penicilină, tetracicline), asociate eventual cu ser anticărbunos.

[92 Vizualizari]

Dilataţia simplă a cheagului

Durata citire: 3 minute

Definiţie. O distensie acută primară a abomazului la bovine similară celei de la mono-gastrice este cunoscută la viţeii prerumegători. La animalele adulte, o asemenea dilataţie este corelată fie cu stenoza pilorului în sindromul de atonie vagală, fie cu obstrucţii ale acestuia, sau mai rar, cu ileusul intestinului subţire.
Tablou clinic. La viţeii prerumegători se constată manifestări de colică, deformarea conturului abdominal drept, adesea diaree şi posibil, meteorism reticulorumenal. Aceste simptome se pot repeta mai mult sau mai puţin frecvent, răstimp în care animalele slăbesc şi au o înfăţişare generală mizeră, sau pot muri în cursul unui episod acut, datorită asfixiei. Într-adevăr, dilataţia primară a stomacului la viţeii sugari se soldează frecvent cu reflux de lapte în reticulorumen, unde acesta fermentează.
Palpaţia stomacului sub hipocondrul drept relevă sensibilitatea crescută şi orientează şi în privinţa conţinutului (lichid, cheaguri de lapte, gaze).
La bovinele adulte simptomele sunt echivoce, în 4-5 zile inapetenţa poate fi urmată de anorexie, se constată un timpanism reticulorumenal moderat. La animalele cu peretele abdominal subţire se poate constata o deformare a acestuia în dreapta, imediat înapoia hipocondrului, ventral şi eventual se poate palpa stomacul supraîncărcat. Se mai pot remarca, eventual, simptomele sindromului Hoflund.
Diagnostic pozitiv. La viţei, aspectul abdomenului şi palpaţia oferă date suficiente pentru diagnostic, în schimb, la animalele adulte este necesar cel mai des să se practice laparotomia exploratoare.
Diagnostic diferenţial. Numai la animalele adulte trebuie exclus sindromul de atonie vagală (se poate recurge la proba cu atropină ), indigestia foiosului, ileusul, eventual obstrucţia pilorului, toate în primul rând prin laparotomie.

[108 Vizualizari]

Page 2 of 55
1 2 3 4 55