In fiecare an, sunt înregistrate numeroase cazuri de accidente legate de practicile necorespunzătoare de depozitare și utilizarea medicamentelor veterinare. În Franța, în 2020, peste 400 de persoane au fost victime. În timp ce cazurile raportate sunt în general ușoare, este posibil să apară otrăviri mai grave, în special la copiii mici.
Printre accidentele raportate, observăm în principal contact involuntar al pielii cu medicamente pentru animale, în special atunci când se aplică pipete antiparazitare. Alte accidente se datorează confuziei dintre medicamentele veterinare în flacoane și picături pentru ochi destinate omului sau inversiilor dintre tabletele proprietarului și cele ale animalului. În cele din urmă, unele rapoarte se referă la ingestia accidentală a medicamentelor care au fost depozitate sau ascunse în mod necorespunzător în alimente.
Bune practici pentru depozitarea medicamentelor veterinare la domiciliu
Alegeți cu grijă locația de depozitare
- Grupați toate medicamentele destinate animalului de companie într-un singur loc din casă, separat de locul în care sunt păstrate medicamentele de familie.
- Alegeți un loc ferit de lumină, umiditate și căldură. Dacă medicamentul trebuie păstrat la frigider, păstrați-l într-o cutie clar etichetată, de exemplu cu numele animalului.
- Alegeți un loc care nu este la îndemâna copiilor, de preferință încuiat.
Depozitați medicamentele
- În recipientul lor original,
- Însoțite de instrucțiunile acestora și prescripțiile corespunzătoare atunci când medicamentul a fost prescris de medicul veterinar.
Respect pentru precauțiile obișnuite
Dacă un medicament necesită pregătire înainte de administrare
- Evitați să o faceți prea mult în avans și pregătiți doar doza necesară.
- Etichetați recipientul folosit, indicând numele medicamentului și data preparării acestuia.
În timpul administrării
- Citiți în prealabil instrucțiunile și precauțiile de utilizare.
- Urmați cu atenție instrucțiunile date de medicul veterinar, farmacistul sau profesionistul care l-a vândut: ora din zi, numărul de ori, calea de administrare,
- Administrați medicamente atunci când copiii sau alte animale nu sunt în apropiere.
După administrarea lor
- Spălați-vă pe mâini,
- Dacă medicamentul a fost aplicat pe pielea animalului, așteptați timpul recomandat înainte de a-l mangai din nou și informați ceilalți membri ai familiei, în special copiii.
La sfarsitul tratamentului
Conservare și reutilizare
- Reutilizați medicamentul numai dacă medicul veterinar sau profesionistul care l-a vândut a indicat în mod clar acest lucru,
- Nu dați în niciun caz un medicament de uz veterinar pe bază de prescripție medicală unui alt animal decât cel căruia îi este destinat.
Nu păstrați medicamente dacă:
- Acestea au fost prescrise pentru o anumită boală și pentru o durată limitată,
- Durata după deschidere sau data de expirare a trecut,
- Nu mai sunt folosite sau nu mai știm pentru ce sunt.
[19 Vizualizari]




Trebuie sa recunoastem inca de la inceput ca animalul nostru de companie mananca tot felul de lucruri atunci cand nu ne uitam la el.
Cresterea prepelitelor japoneze pentru oua si carne este o afacere cu un potential de exceptie, lucru datorat faptului ca oul de prepelita este un medicament extraordinar, care poate vindeca o multitudine de afectiuni. O cura cu oua de prepelita rezolva probleme grave de sanatate, cum ar fi: afectiuni ale inimii, ale stomacului sau ale sistemului circulator, si asta fara nici un altfel de medicamente. In antichitate, chinezii tratau in mod curent astmul bronsic cu oua de prepelita, iar vechii egipteni tratau inca de acum 4000 de ani impotenta si sterilitatea.
Soluţie buvabilă
In cadrul grupului vitaminelor K se deosebesc: vitamina K sau vitamina naturala, prezenta in unele vegetale si in organism, vitamina K1 (filochinonul) obtinuta prin sinteza, vitamina K2 prezenta in cantitate mare in pestele putred si o serie de produsi de sinteza dotati cu proprietati antihemoragice, denumiti: K3 (cu activitate mai mare decat K extrasa din gudronul de carbune, K4, K5, si K6)
Numit şi “miracolul Mike”, cocoşul a supravieţuit după ce proprietarul a vrut să-l taie pentru cină. I-a retezat capul, însă pasărea nu a murit. Mulţi au crezut că este o farsă, astfel că fermierul a apelat la Universitatea din Utah din Salt Lake City pentru a stabili veridicitatea.
Pasările mănâncă nisip sau pietricele pentru a sprijini funcționarea mușchilor stomacului în măcinarea semințelor.