Actinobaciloza este o boală infecţioasă caracteristică animalelor şi omului, produsă de Actinobacillus lignieresii – cu localizări în ţesuturile moi peri-mandibulare, producând formaţiuni tumorale ce abcedează şi greutăţi în deglutiţia furajelor. Alte localizări de preferat ţesuri moi: limbă, piele, ţesut conjunctiv, ganglioni, buze, faringe, pulmoni.
Sunt receptive: bovinele şi foarte rar – ovinele, sporadic boala apare la cal, porc, câine şi şobolanul alb.
Boala apare şi la om – boală de autoinfecţie, germenul fiind epifit pe mucoasa bucală şi faringe. Furajele şi apa recent contaminate pot constitui surse periculoase de infecţie.
Boala are o evoluţie îndelungată. Furajele grosiere cu plante dure şi spini, favorizează apariţia unor leziuni pe mucoasa bucală şi deci apariţia bolii.

• Semnele bolii la taurine. Leziunile se pot instala în ţesuturile moi: limbă, buze, mucoasa bucală, faringe, ganglionii limfatici, ţesut subcutanat, piele si plămân.
Actinobaciloza subcutanată se manifestă prin tumori dure ce aderă la piele, localizate subcutan pe laturile gâtului.
Pielea se necrozează uneori şi formează fistule din care se scurge puroi iar în jurul fistulei proliferează ţesut de granulaţie cu aspect fungos. Asemenea leziuni se dezvoltă uneori pe crupă, membre sau în alte regiuni, in cazul localizării pe limbă apar unul sau mai multe ulcere pe protuberanta organului, uneori apar inflamaţii difuze a limbii, care se măreşte, devine dură (limbă de lemn) prehensiunea şi masticaţia furajelor fiind îngreunate. In actinobaciloza buzelor se dezvoltă noduli tari în ţesutul conjunctiv, de mărimea unei alune, sau mai mari, în jurul cărora se dezvoltă ţesut conjunctiv.
Actinobaciloza pulmonară se manifestă prin tulburări respiratorii, leziunile se aseamănă cu cele de tuberculoză, dar conţin mase purulente. Leziunile ganglionilor limfatici sunt de obicei metastatici.

• Semnele bolii la ovine leziuni ale buzelor şi abcese în regiunea capului, abcese în ganglionii bronhiei şi mediastinali.

• Actinobaciloza la om – leziuni ganglionare şi atinge aproape întotdeauna ganglionii cervicali. Actinobaciloza linguală – limba de lemn actinobacilară – este tot aşa de frecventă ca şi actinobaciloza tegumentară, ea are toate caracterele actinobacilozei linguale limba de lemn actinomicozică şi diferenţierile se fac doar prin examen microscopic.

• Tratament – tratament chirurgical, abcesele deschise sau nedeschise se videază şi se chiuretează, înlâturându-se capsula şi ţesutul fibros înconjurător. Pentru tratamentul local se utilizează substanţe antiseptice şi rezolutive: tinctura de iod, substanţe antiinfecţioase, pulbere sau unguente (cloramfenicol, tetraciclină, streptomicină) per os sau parental (pe gură şi injecţii) – iodura de sodiu sau potasiu, antibiotice: propamicina, gentamicina.

• Profilaxie se vor scoate din alimentaţie furajele care conţin plante ţepoase şi se vor evita păşunile unde animalele îşi pot traumatiza mucoasa bucală. Muncitorii agricoli, îngrijitorii de animale vor evita manipularea furajelor şi animalele bolnave atunci când au leziuni buco-dentare, se vor spăla pe mâini cu apă caldă şi săpun şi se vor bandijona cu alcool iodat 1%. Vor evita de asemenea praful din depozite – cei care au leziuni bucale, măsuri de educaţie sanitară a populaţiei.

[1388 Vizualizari]