Tag Archives: patologie

DERMATITA NECROTICA LEPTOSPIRICA

Se întîlneşte destul de rar la taurine şi este produsă de L. pomana sau de alte tipuri de leptospire. In focarele de boală coexistă cu forme clasice ale leptospirozei care au alură enzootică. Evoluează acut sau cronic şi este de obicei precedată de celelalte simptome caracteristice (febră, icter, hemoglobinurie).
In diferite regiuni ale corpului (buze, obraji, urechi, gat, regiunea dorsală, crupă, coadă, uger, organele genitale, extremităţi) se observă horipilaţie, urmată de căderea părului. Pielea devine uscată şi se necrozează. Apar crevase care se adancesc. In final, pielea lezată se detaşează sub formă de lambouri, mutilînd animalul.
Intensitatea leziunilor variază. Uneori, necroza este superficială şi limitată evoluînd benign, alteori este întinsă şi profundă evoluînd grav.
Diagnosticul se bazează pe coroborarea aspectului anatomo-clinic cu datele epizootologice şi se confirmă prin examen serologic.
Tratamentul antibiotic (peniciline, streptomicină. tetracicline), timp de 5—10 zile, asociat eventual cu ser anti-leptospiric de tip sau polivalent şi cu o medicaţie simptomatică, aplicat precoce, imprimă bolii o evoluţie benigna, vindecabila.

[16 Vizualizari]

Coronaviroza

I. DEFINITIE: Coronavirusul canin (CVC) produce gastroenterita la majoritatea canidelor

II. ETIOLOGIE:
    A.Caracteristicile virusului
1.CVC este un virus ARN cu capsida din familia Coronaviride
2.Este sensibil la caldura dar rezistent la temperaturi scazute
   B.Epizootologie
1.CVC este specific numai canidelor. Se elimina prin fecale
2.Manifestarile de boala sunt de obicei usoare dar stresul si infectiile bacteriene asociate pot creste severitatea s.clinice
3.Se pare ca boala are incidenta mai mare in lunile de iarna

[521 Vizualizari]

BOALA LUI CARRÉ LA CÂINE ( JIGODIE )

Boala lui Carré, cunoscută şi sub alte denumiri ca jigodia, febra catarală malignă sau pesta canină, este o boală infectocontagioasă care afectează carnasierele şi care se caracterizează prin sindrom febril, catar al mucoaselor, tulburări oculare, pulmonare, digestive, nervoase şi cutanate. Produce pierderi mari în crescătoriile de câini şi de animale de blană. Este foarte răspândită pe glob iar în România a fost descrisă de Vechiu în anul 1926.

ETIOLOGIE
Boala este produsă de un virus din genul Morbilivirus, familia Paramyxoviridae, unic antigenic, dar cu variaţii de patogenitate. Este înrudit
antigenic cu virusul rujeolei (pojarului), al pestei bovine şi al pestei rumegătoarelor mici, şi este destul de sensibil la factorii fizici, chimici şi din mediu extern. Virusul se poate cultiva pe embrion de găină, pe culturi celulare de câine şi dihor pe care determină efect citopatic cu formarea de incluzii intranucleare. Este hemaglutinant iar prin trecerea pe dihor şi embrioni de găină se atenuează, putându-se obţine tulpini de virus pentru preparare de vaccinuri vii.

[312 Vizualizari]

Boala de Marburg

maimuta-cu-blana-verdeBoala maimuţelor verzi
Boala de Marburg este o febră hemoragică, cu mortalitate ridicată, transmisibilă la om de la maimuțele verzi (Cercopithecus aethiops) provenite din Uganda (Africa) care sunt folosite pentru cercetări în diferite laboratoare și institute din lume.

Legat de aceste maimuțe celebre, s-a purtat cândva și prezumția contaminării cu mult discutata boală HIV (SIDA).

• Etiologie – virusul Marburg, care prin construcție și structură se deosebește de celelalte virusuri. Denumirea bolii provine după cunoscuta localitate din Germania unde au apărut cele mai multe cazuri și unde s-au elucidat cauzele bolii în anul 1967.

Bolnavii au avut contact cu maimuțele, ei fiind medici şi infirmieri, din 31 de cazuri au murit 7.

Rezervorul de virus stabilit precis sunt maimuţele amintite. Experimental sunt sensibili şi cobaii şi șoarecii nou născuți. Animalele inoculate experimental fac leziuni grave ce afectează ficatul, splina şi pulmonii (este vorba de maimuțe şi cobai).

Virusul a putut fi cultivat pe culturi de celule renale de maimuță. Maimuțele inoculate experimental, subcutanat fac o boală mortală în 2-3 zile.

[886 Vizualizari]

Pseudopesta aviară

boala-newcastle-pseudopesta-aviaraBoala de Newcastle – Ciuma păsărilor

Pseudopesta aviară este o boală infecto-contagioasă de natură virotică specifică galinaceelor, caracterizată prin evoluție acută și tulburări generale, dominate de afecțiuni digestive, respiratorii şi nervoase. Este cea mai gravă boală a păsărilor ce produce pagube economice importante. Boala se poate transmite și la om, sub aspectul unui sindrom gripal, blefaroconjunctivită (inflamația pleoapelor și mucoasei conjunctive oculare), cu fotofobie (reacție la lumină) sau o formă asimptomatică.

• Etiologia – Ciuma păsărilor este constituită din două entități morbide înrudite: pesta aviară clasică sau pesta europeană, produsă de virusul pestos aviar „A” şi pseudopesta aviară sau asiatică, pesta aviară atipică sau boala de Newcastle, provocată de virusul B.

[3739 Vizualizari]

PEMFIGUS

pemfigus1Dintre dermatitele buboase sau veziculoase nespecifice, la animale se descriu aparte pemfigus (fără formele distincte precizate la om), herpesul şi impetigo, toate cu incidenţă şi importanţă mult redusă faţă de om.
Pemfigus (gr. pemphix – bulă) este o epidermită sau dermatită buloasă, caracterizată clinic prin vezicule cutanate gigante (chiar cât oul de găină).
Etiopatogenia este variată şi insuficient cunoscută. Între cauze se discută hipovitaminoze, toxicoze, insuficienţă corticosuprarenală, o predispoziţie de origine necunoscută, alături de intervenţia iritaţiilor cutanate mecanice, termice sau chimice şi de un factor microbian transmisibil (probabil un micrococ). Boala s-a semnalat la cal (uneori legată de gurmă), la taurine, câine şi porc (mai ales la purcei).

[1717 Vizualizari]