Tag Archives: boli

Hipertiroidismul

I. DEFINITIE
A.Hipertiroidismul (tirotoxicoza) este o tulburare multisistemica determinata de cantitatea excesiva de hormoni tiroidieni (tiroxina = T4 si triiodotironina = T3)
B.Hipertiroidismul la CIINE are anumite caracteristici:
1.Apare cel mai adesea la ciinii batrini (4-18 ani) la ambele sexe
2.Cel mai adesea la boxer, beagle si golden retrievers

II. CAUZE
A.Carcinom tiroidian
.Cea mei frecventa cauza a H.la ciine:
a)Poate fi unilateral (30%) sau unilateral (70%)
b)Aproximativ 70-90% din tumorile tiroidiene la ciine sunt maligne
c)Incidenta carcinomului hiperfunctional tiroidian este de aprox.20% in Europa si mult mai redusa in SUA
B.Tumori benigne hiperfunctionale autonome si mase maligne tiroidiene – cauza necunoscuta

[133 Vizualizari]

LEPTOSPIROZA LA CÂINE

Leptospiroza la câine a fost descrisă pentru prima dată sub numele de ,,tifos canin” (Hofer, 1852) şi apoi ca „boala de Stuttgart” (Klet, 1898) după numele oraşului unde a apărut la câinii dintr-o expoziţie. Etiologia bolii la câini a fost elucidată numai în anul 1933 de către Klarenbeck şi Shuffner, iar la unele animale domestice chiar mai târziu. În România, studiul sistematic al leptospirozelor a fost început în anul 1915, în cadrul Institutului „Dr. Cantacuzino” de către un colectiv de cercetători condus de profesorul Combiescu. Cercetări mai laborioase privind leptospirozele au fost făcute după anul 1955. Leptospiroza canină este foarte răspândită în întreaga lume.

ETIOLOGIE
Genul Leptospira face parte din ordinul Spirochetales, familia Leptospiraceae. În literatura de specialitate se continuă prezentarea genului Leptospira ca având numai două specii: L. interrogans în care sunt cuprinse toate speciile patogene şi L. biflexa care cuprinde tulpinile saprofite. În cadrul fiecăreia din aceste specii s-a constatat o mare diversitate antigenică dar, în anii 1980 s-au adus modificări în clasificarea celor patogene. Astfel, folosindu-se tehnica ADN şi precizarea conţinutului în guanină şi citozină, specia L. interrogans a fost divizată în: L. interrogans, L. weillii,. L. borgpetersenii, L. noguchi, L. santarosi. Clasificarea leptospirelor după contextul structurii antigenice cuprinde până în prezent peste 220 serotipuri, grupate în 30 de serogrupe.

[325 Vizualizari]

Listerioza

Listeria-monocytogenes_BMLListerioza este o boală infecţioasă a animalelor produsă de Listeria monocytogenes, care în anumite condiţii se poate transmite la om, cu manifestări clinice variate, afectând in primul rând sistemul nervos (meningită, encefalită) asocindu-se cu diverse adenopatii, conjunctivite şi septicemii în formele grave, putând apărea avorturi.

Transmiterea bolii la om se face direct de la animalele bolnave prin piele, mucoase sau inhalarea prafului infectat prin alimente (carne, lapte, ouă, legume poluate de bălegar), transmiterea pe cale telurică – prin sol, ape, furaje, silozuri Listeria ducând o existenţă saprofită, ca urmare Listerioza este o ortozoonoză şi o saprozoonoză.

Sursa de infecţie ca şi rezervorul natural îl constituie gama largă de specii de animale bolnave, oi, porci, bovine, cai, iepuri, păsări (găini şi gâşte), vulpi argintii.

[3046 Vizualizari]

Paravaccina – Pseudocowpoxul

nodulii mulgatorilorNodulii mulgătorilor şi lăptarilor

Paravaccina este o boală virotică a vacilor, oilor şi caprelor care se caracterizează prin apariţia unor erupţii pe uger şi care se poate transmite la om în timpul efectuării mulsului manual şi mecanic prin piesele aparatului de muls.

• Etiologia – Boala este produsă de un virus din grupul mare al virusurilor variolice (vărsatului) adaptate pe diferite specii de animale şi om.

Pe lângă virusul variolei umane (vărsatului) specific omului se cunosc şi virusurile variolice specifice diverselor specii de animale, vaci, icai, capre, porci, cămilă şi diverse specii de păsări. S-a constatat din cele mai vechi timpuri stabilirea unei imunităţi încrucişate între variola de la vacă şi cea umană.

[2406 Vizualizari]

Balantidoza

300px-Balantidium_LifeCycleBalantidoza este o boala parazitară specifică omului şi mai multor specii de animale, caracterizată prin tulburări digestive, dezinteriforme şi dureri abdominale.

• Etiologia – cauzele bolii. Boala este produsă de un protozoar, din clasa infuzorilor – Balantidium coli, care a fost identificat in fecalele bolnavilor de dezinterie. Parazitul trăieşte in intestinul gros la om, porc şi maimuţe, uneori intră in structura intestinului şi produce ulcere. In anumite condiţii ecologice şi de microbism intestinal se pot adapta tipuri diferite de paraziţi – de la porc la om şi invers.

[1039 Vizualizari]

Boala de Marburg

maimuta-cu-blana-verdeBoala maimuţelor verzi
Boala de Marburg este o febră hemoragică, cu mortalitate ridicată, transmisibilă la om de la maimuțele verzi (Cercopithecus aethiops) provenite din Uganda (Africa) care sunt folosite pentru cercetări în diferite laboratoare și institute din lume.

Legat de aceste maimuțe celebre, s-a purtat cândva și prezumția contaminării cu mult discutata boală HIV (SIDA).

• Etiologie – virusul Marburg, care prin construcție și structură se deosebește de celelalte virusuri. Denumirea bolii provine după cunoscuta localitate din Germania unde au apărut cele mai multe cazuri și unde s-au elucidat cauzele bolii în anul 1967.

Bolnavii au avut contact cu maimuțele, ei fiind medici şi infirmieri, din 31 de cazuri au murit 7.

Rezervorul de virus stabilit precis sunt maimuţele amintite. Experimental sunt sensibili şi cobaii şi șoarecii nou născuți. Animalele inoculate experimental fac leziuni grave ce afectează ficatul, splina şi pulmonii (este vorba de maimuțe şi cobai).

Virusul a putut fi cultivat pe culturi de celule renale de maimuță. Maimuțele inoculate experimental, subcutanat fac o boală mortală în 2-3 zile.

[889 Vizualizari]

Pseudopesta aviară

boala-newcastle-pseudopesta-aviaraBoala de Newcastle – Ciuma păsărilor

Pseudopesta aviară este o boală infecto-contagioasă de natură virotică specifică galinaceelor, caracterizată prin evoluție acută și tulburări generale, dominate de afecțiuni digestive, respiratorii şi nervoase. Este cea mai gravă boală a păsărilor ce produce pagube economice importante. Boala se poate transmite și la om, sub aspectul unui sindrom gripal, blefaroconjunctivită (inflamația pleoapelor și mucoasei conjunctive oculare), cu fotofobie (reacție la lumină) sau o formă asimptomatică.

• Etiologia – Ciuma păsărilor este constituită din două entități morbide înrudite: pesta aviară clasică sau pesta europeană, produsă de virusul pestos aviar „A” şi pseudopesta aviară sau asiatică, pesta aviară atipică sau boala de Newcastle, provocată de virusul B.

[3850 Vizualizari]

Boala zgârieturii de pisică

158181191 (1)Limforeticuloza benignă de inoculare
Boala zgârieturii de pisică a fost dată unei boli infecţioase, caracterizată la locul muşcăturii sau zgârieturii de pisică a unor adenite regionale (inflamarea ganglionului limfatic zonal) însoţită în majoritatea cazurilor de febră, frisoane, cefalee (dureri de cap), anorexie (lipsa poftei de mâncare) greaţă, dureri abdominale, vărsături, astenie.

Boala poate apărea şi în cazul muşcăturii altor animale: dihor, şobolan sau înţepăturii cu oase ascuţite, spini, ţepi şi înţepături de insecte hematofage (care se hrănesc cu sânge).

Etiologie (cauzele bolii).
Este încă discutată, se acceptă originea sa virală. Reproducerea bolii nu s-a reuşit prin inoculări pe oul embrionat, culturi de ţesuturi sau la diverse animale, boala fiind inoculabilă doar la om şi maimuţă.

[1810 Vizualizari]

Principalele boli infectioase ale hamsterului

sleeping-hamsterUnul din marile avantaje ale creşterii hamsterului este deosebita lui rezistenţă la bolile infecţioase. Acestea ating celelalte animale mici (şoareci şi şobolani albi, cobai şi iepuri), dar adesea hamsterii care convieţuiesc cu ele în aceleaşi încăperi nu sunt deloc afectaţi. De fapt, hamsterul este dotat cu o rezistenţă naturală asemănătoare rezistenţei pe care o dovedesc celelalte animale de laborator faţă de infecţiile post-chirurgirale .

[1411 Vizualizari]

PEMFIGUS

pemfigus1Dintre dermatitele buboase sau veziculoase nespecifice, la animale se descriu aparte pemfigus (fără formele distincte precizate la om), herpesul şi impetigo, toate cu incidenţă şi importanţă mult redusă faţă de om.
Pemfigus (gr. pemphix – bulă) este o epidermită sau dermatită buloasă, caracterizată clinic prin vezicule cutanate gigante (chiar cât oul de găină).
Etiopatogenia este variată şi insuficient cunoscută. Între cauze se discută hipovitaminoze, toxicoze, insuficienţă corticosuprarenală, o predispoziţie de origine necunoscută, alături de intervenţia iritaţiilor cutanate mecanice, termice sau chimice şi de un factor microbian transmisibil (probabil un micrococ). Boala s-a semnalat la cal (uneori legată de gurmă), la taurine, câine şi porc (mai ales la purcei).

[1724 Vizualizari]

Page 1 of 4
1 2 3 4