Category Archives: Patologie

DERMATITA ACTINOBACILARĂ

Durata citire: 2 minute

Este produsă do Actinobacillus lignieresi şi se înregistrează la taurine şi ovine, sub formă sporadică sau ca enzootii limitate, caracterizîndu-se prin fibroabcese cutanate, limfadenită supurativă şi uneori ulcere cu aspect fungos.
Apare ca localizare primară, in urma infecţiilor transcutanate, localizată pe buze, pielea capului şi gâtului. membre, mamelă sau in alte regiuni, sau secundar, în jurul punctului de fistulizare a abceselor actinobacilare subcutanate.
Simptome. Din punct de vedere clinic boala se prezintă la bovine ca dermatita supurativ proliferativă cronică, în grosimea dermului prins, se formează abcese multiple mici, conţinînd un puroi consistent, inodor, cu granule gălbui. Abcesele sunt înconjurate de o puternică ingroşare a pielii, cu aspect fungos, cu marginile proeminente, consecutivă proliferării ţesutului de granulatie. Adeseori, se observă limfadenită supuralivă a ganglionilor sateliţi.
La ovine, se constată induraţia uneia sau a ambelor buze si a pielii din regiunea mandibulară, cu formarea de noduli şi abcese, mai frecvent de-a lungul ramurilor mandibulei. Abcesele fistulizează, evidenţiind un puroi cremos, omogen. Leziunile cutanate sunt însoţite de limfadenită supurativă a ganglionilor submaxilari sau refro-faringieni.

[137 Vizualizari]

DERMATITA NECROTICA LEPTOSPIRICA

Durata citire: < 1 minute

Se întîlneşte destul de rar la taurine şi este produsă de L. pomana sau de alte tipuri de leptospire. In focarele de boală coexistă cu forme clasice ale leptospirozei care au alură enzootică. Evoluează acut sau cronic şi este de obicei precedată de celelalte simptome caracteristice (febră, icter, hemoglobinurie).
In diferite regiuni ale corpului (buze, obraji, urechi, gat, regiunea dorsală, crupă, coadă, uger, organele genitale, extremităţi) se observă horipilaţie, urmată de căderea părului. Pielea devine uscată şi se necrozează. Apar crevase care se adancesc. In final, pielea lezată se detaşează sub formă de lambouri, mutilînd animalul.
Intensitatea leziunilor variază. Uneori, necroza este superficială şi limitată evoluînd benign, alteori este întinsă şi profundă evoluînd grav.
Diagnosticul se bazează pe coroborarea aspectului anatomo-clinic cu datele epizootologice şi se confirmă prin examen serologic.
Tratamentul antibiotic (peniciline, streptomicină. tetracicline), timp de 5—10 zile, asociat eventual cu ser anti-leptospiric de tip sau polivalent şi cu o medicaţie simptomatică, aplicat precoce, imprimă bolii o evoluţie benigna, vindecabila.

[199 Vizualizari]

DERMATITA CARBUNOASA

Durata citire: < 1 minute

Antraxul cutanat

Se prezintă ca dermatită hemoragico necrotică (pustulă malignă, carbuncul) ca forma atipică de antrax. Se înregistrează rar, consecutiv infecţiei transcutanale prin insecte hematofage la taurine. Antraxul cutanat este forma obişnuită cu care boala se prezintă la om şi este intilnită la persoanele care manipuleaza animale sau produse contaminate.
Simptome. Boala debutează prin formarea loi maica unuia sau mai multor tocare de culoare roşie-inchisă. bine delimitate, calde şi dureroase, in centrul focarului, se formează o vezicopustulă plină cu un exsudal sero-hemoragic care, prin uscare, formeaza crustă negricioasa. Regiunea din jurul pustulei este edemaţiată pielea devine roşie-violacee şi se formeaza vezicopustule secundare.
Boala se vindecă uneori spontan sau generează o septicemie gravă, mortală.
Diagnosticul se stabileşte pe baza caracterului hemoragic al vezicopustulelor. La examenul microscopic al lichidului de punctie, prezenţa bacililor Gram pozitivi, de formă dreptunghiulară, izolati sau in lanţuri, capsulaţi în frotiurile colorate prin metoda Giemsa sau cu albastru de metilen este concludentă confirmind antraxul.
Prognosticul este favorabil în fazele incipiente, cand animalul nu prezintă semne de septicemie.
Tratamentul constă in aplicarea locală şi generală a antibioticelor (penicilină, tetracicline), asociate eventual cu ser anticărbunos.

[119 Vizualizari]

Dilataţia simplă a cheagului

Durata citire: 3 minute

Definiţie. O distensie acută primară a abomazului la bovine similară celei de la mono-gastrice este cunoscută la viţeii prerumegători. La animalele adulte, o asemenea dilataţie este corelată fie cu stenoza pilorului în sindromul de atonie vagală, fie cu obstrucţii ale acestuia, sau mai rar, cu ileusul intestinului subţire.
Tablou clinic. La viţeii prerumegători se constată manifestări de colică, deformarea conturului abdominal drept, adesea diaree şi posibil, meteorism reticulorumenal. Aceste simptome se pot repeta mai mult sau mai puţin frecvent, răstimp în care animalele slăbesc şi au o înfăţişare generală mizeră, sau pot muri în cursul unui episod acut, datorită asfixiei. Într-adevăr, dilataţia primară a stomacului la viţeii sugari se soldează frecvent cu reflux de lapte în reticulorumen, unde acesta fermentează.
Palpaţia stomacului sub hipocondrul drept relevă sensibilitatea crescută şi orientează şi în privinţa conţinutului (lichid, cheaguri de lapte, gaze).
La bovinele adulte simptomele sunt echivoce, în 4-5 zile inapetenţa poate fi urmată de anorexie, se constată un timpanism reticulorumenal moderat. La animalele cu peretele abdominal subţire se poate constata o deformare a acestuia în dreapta, imediat înapoia hipocondrului, ventral şi eventual se poate palpa stomacul supraîncărcat. Se mai pot remarca, eventual, simptomele sindromului Hoflund.
Diagnostic pozitiv. La viţei, aspectul abdomenului şi palpaţia oferă date suficiente pentru diagnostic, în schimb, la animalele adulte este necesar cel mai des să se practice laparotomia exploratoare.
Diagnostic diferenţial. Numai la animalele adulte trebuie exclus sindromul de atonie vagală (se poate recurge la proba cu atropină ), indigestia foiosului, ileusul, eventual obstrucţia pilorului, toate în primul rând prin laparotomie.

[134 Vizualizari]

Stomatita difteroida

Durata citire: 3 minute

Stomatitis difthteroides

Este o inflamatie a mucoasei bucale cu necroza epiteliului, urmata de formarea deasupra acestei necroze a membranelor pseudodifterice.
Etiologie. Ea poate fi simptomatica in unele boli infecto-contagioase ca febra catarala maligna, pesta bovina sau febra aftoasa la rumegatoare.
Cauzele predispozante sunt oferite de greselile alimentare, subnutritia cantitativa si mai ales calitativa, reducerea secretiei lactate a mamelor, alterarea laptelui in timpul pastrarii sau administrarii in biberoane necorespunzatoare din punct de vedere igienic, alimentatia suplimentara ne-corespunzatoare calitativ, prin mucegaire, prin prezenta in fainuri a unei cantitati de neghina (care confine o sapotoxina cu mare putere histolitica), dar si in urma consumarii multor alimente care au suferit peroxidare in timpul iernii sau primaverii.

[245 Vizualizari]