Category Archives: Rumegatoare

ASIGURAREA NECESARULUI DE APĂ SUB ASPECT CANTITATIV ŞI CALITATIV

Durata citire: 12 minute

Alături de aer şi hrană, apa reprezintă unul dintre factorii principali ai mediului ambiant, care influenţează profund toate vieţuitoarele. Primele forme de viaţă au apărut în mediul acvatic, iar organismele care s-au adaptat ulterior la viaţa terestră au rămas dependente de existenţa apei şi de calităţile acesteia. Apa constituie solventul şi vehiculul pentru majoritatea substanţelor biogene şi mediul de desfăşurare a principalelor reacţii biochimice (metabolism, excreţie, termoreglare etc).
Apa pentru băut, numită obişnuit apă potabilă, trebuie să îndeplinească anumite cerinţe, care sunt prevăzute în normele de potabilitate. în ţara noastră, normele de potabilitate a apei sunt stabilite prin STAS 1342-91.
Nu există un standard separat pentru apa destinată animalelor, considerându-se că apa destinată animalelor trebuie să aibă aceeaşi calitate ca şi cea consumată de oameni. Această cerinţă are la bază constatarea că animalele domestice sunt la fel de sensibile ca şi oamenii, în cazul abaterilor de la normele de potabilitate. Un alt argument în sprijinul menţinerii aceloraşi norme de potabilitate îl constituie faptul că apa într-o fermă serveşte şi pentru prelucrarea primară a produselor animaliere, care intră în hrana omului. Şi în plus, nu se justifică sub aspect economic amenajarea de reţele separate de apă.

[194 Vizualizari]

Determinarea varstei la taurine

Durata citire: 2 minute

Dentitia la taurine

Cunoaşterea vârstei în cazul taurinelor este importantă pentru stabilirea valorii sale economice. Mai concret, este important să ştim vârsta unei vaci de lapte pentru a decide dacă este rentabil să fie exploatată încă un ciclu de producţie.
Identificarea animalelor fie prin aplicarea de fluturaşi în ureche, fie prin tatuare sau criomarcare permite determinarea cu certitudine a vârstei, dacă în fermă există o evidenţă zootehnică bine condusă. Sunt situaţii în care nu există informaţii în legătură cu vârsta unui anumit animal, cum ar fi: cumpărarea sa din târg, provenienţa dintr-o fermă care nu a ţinut evidenţa sau pierderea ori falsificarea semnelor de identificare.
In acest caz vârsta se poate determina prin examinarea dinţilor, mai precis a incisivilor. Metoda de determinare a vârstei taurinelor după dentiţie ia în considerare momentul apariţiei şi gradul de uzură a incisivilor de lapte şi permanenţi. Dinţii caduci sau de lapte sunt uşor de recunoscut faţă de dinţii permanenţi prin faptul că sunt mai mici şi mai albi. La maturitate, taurinele au 32 de dinţi, dintre care incisivii de pe maxilarul inferior sunt în număr de 8.Pe maxilarul superior nu există incisivi, doar un burelet gingival. Dintre cei 8 incisivi, cei doidin partea centrală a maxilarului poartă numele de cleşti, urmaţi apoi înspre exterior, de o parte şi de alta, de mijlocaşii primi, apoi de mijlocaşii secunzi şi cei mai exteriori sunt lăturaşii.

[179 Vizualizari]

Adaposturi pentru vaci

Durata citire: 3 minute

Adapost fara pereti pentru vaci.

Pentru a obtine venituri banesti mai mari decat cheltuielile efectuate intr-o ferma de vaci este necesar sa realizezi o productivitate a muncii cat mai mare. Aceasta nu poate fi obtinuta decat daca vacile, in adapost, sunt tinute dezlegate, au acces liber la furaje (la iesle) si apa, sunt mulse mecanic intr-un grup de muls, se odihnesc in cusete de dormit, iar dejectiile sunt evacuate mecanic.
Numai astfel, un singur om poate deservi usor 100 de vaci si sa lucreze mecanizat, in acelasi timp, 100 ha de pamant. In America exista doua tipuri de adaposturi pentru vaci. Unele sunt calde iar altele reci. Diferenta consta doar in faptul ca primele au patru pereti, iar cele din urma, in loc de pereti sunt prevazute cu prelate mobile din material plastic, care in anotimpul cald sunt indepartate.

[610 Vizualizari]

DERMATITA ACTINOBACILARĂ

Durata citire: 2 minute

Este produsă do Actinobacillus lignieresi şi se înregistrează la taurine şi ovine, sub formă sporadică sau ca enzootii limitate, caracterizîndu-se prin fibroabcese cutanate, limfadenită supurativă şi uneori ulcere cu aspect fungos.
Apare ca localizare primară, in urma infecţiilor transcutanate, localizată pe buze, pielea capului şi gâtului. membre, mamelă sau in alte regiuni, sau secundar, în jurul punctului de fistulizare a abceselor actinobacilare subcutanate.
Simptome. Din punct de vedere clinic boala se prezintă la bovine ca dermatita supurativ proliferativă cronică, în grosimea dermului prins, se formează abcese multiple mici, conţinînd un puroi consistent, inodor, cu granule gălbui. Abcesele sunt înconjurate de o puternică ingroşare a pielii, cu aspect fungos, cu marginile proeminente, consecutivă proliferării ţesutului de granulatie. Adeseori, se observă limfadenită supuralivă a ganglionilor sateliţi.
La ovine, se constată induraţia uneia sau a ambelor buze si a pielii din regiunea mandibulară, cu formarea de noduli şi abcese, mai frecvent de-a lungul ramurilor mandibulei. Abcesele fistulizează, evidenţiind un puroi cremos, omogen. Leziunile cutanate sunt însoţite de limfadenită supurativă a ganglionilor submaxilari sau refro-faringieni.

[137 Vizualizari]

DERMATITA NECROTICA LEPTOSPIRICA

Durata citire: < 1 minute

Se întîlneşte destul de rar la taurine şi este produsă de L. pomana sau de alte tipuri de leptospire. In focarele de boală coexistă cu forme clasice ale leptospirozei care au alură enzootică. Evoluează acut sau cronic şi este de obicei precedată de celelalte simptome caracteristice (febră, icter, hemoglobinurie).
In diferite regiuni ale corpului (buze, obraji, urechi, gat, regiunea dorsală, crupă, coadă, uger, organele genitale, extremităţi) se observă horipilaţie, urmată de căderea părului. Pielea devine uscată şi se necrozează. Apar crevase care se adancesc. In final, pielea lezată se detaşează sub formă de lambouri, mutilînd animalul.
Intensitatea leziunilor variază. Uneori, necroza este superficială şi limitată evoluînd benign, alteori este întinsă şi profundă evoluînd grav.
Diagnosticul se bazează pe coroborarea aspectului anatomo-clinic cu datele epizootologice şi se confirmă prin examen serologic.
Tratamentul antibiotic (peniciline, streptomicină. tetracicline), timp de 5—10 zile, asociat eventual cu ser anti-leptospiric de tip sau polivalent şi cu o medicaţie simptomatică, aplicat precoce, imprimă bolii o evoluţie benigna, vindecabila.

[199 Vizualizari]

DERMATITA CARBUNOASA

Durata citire: < 1 minute

Antraxul cutanat

Se prezintă ca dermatită hemoragico necrotică (pustulă malignă, carbuncul) ca forma atipică de antrax. Se înregistrează rar, consecutiv infecţiei transcutanale prin insecte hematofage la taurine. Antraxul cutanat este forma obişnuită cu care boala se prezintă la om şi este intilnită la persoanele care manipuleaza animale sau produse contaminate.
Simptome. Boala debutează prin formarea loi maica unuia sau mai multor tocare de culoare roşie-inchisă. bine delimitate, calde şi dureroase, in centrul focarului, se formează o vezicopustulă plină cu un exsudal sero-hemoragic care, prin uscare, formeaza crustă negricioasa. Regiunea din jurul pustulei este edemaţiată pielea devine roşie-violacee şi se formeaza vezicopustule secundare.
Boala se vindecă uneori spontan sau generează o septicemie gravă, mortală.
Diagnosticul se stabileşte pe baza caracterului hemoragic al vezicopustulelor. La examenul microscopic al lichidului de punctie, prezenţa bacililor Gram pozitivi, de formă dreptunghiulară, izolati sau in lanţuri, capsulaţi în frotiurile colorate prin metoda Giemsa sau cu albastru de metilen este concludentă confirmind antraxul.
Prognosticul este favorabil în fazele incipiente, cand animalul nu prezintă semne de septicemie.
Tratamentul constă in aplicarea locală şi generală a antibioticelor (penicilină, tetracicline), asociate eventual cu ser anticărbunos.

[119 Vizualizari]

Dilataţia simplă a cheagului

Durata citire: 3 minute

Definiţie. O distensie acută primară a abomazului la bovine similară celei de la mono-gastrice este cunoscută la viţeii prerumegători. La animalele adulte, o asemenea dilataţie este corelată fie cu stenoza pilorului în sindromul de atonie vagală, fie cu obstrucţii ale acestuia, sau mai rar, cu ileusul intestinului subţire.
Tablou clinic. La viţeii prerumegători se constată manifestări de colică, deformarea conturului abdominal drept, adesea diaree şi posibil, meteorism reticulorumenal. Aceste simptome se pot repeta mai mult sau mai puţin frecvent, răstimp în care animalele slăbesc şi au o înfăţişare generală mizeră, sau pot muri în cursul unui episod acut, datorită asfixiei. Într-adevăr, dilataţia primară a stomacului la viţeii sugari se soldează frecvent cu reflux de lapte în reticulorumen, unde acesta fermentează.
Palpaţia stomacului sub hipocondrul drept relevă sensibilitatea crescută şi orientează şi în privinţa conţinutului (lichid, cheaguri de lapte, gaze).
La bovinele adulte simptomele sunt echivoce, în 4-5 zile inapetenţa poate fi urmată de anorexie, se constată un timpanism reticulorumenal moderat. La animalele cu peretele abdominal subţire se poate constata o deformare a acestuia în dreapta, imediat înapoia hipocondrului, ventral şi eventual se poate palpa stomacul supraîncărcat. Se mai pot remarca, eventual, simptomele sindromului Hoflund.
Diagnostic pozitiv. La viţei, aspectul abdomenului şi palpaţia oferă date suficiente pentru diagnostic, în schimb, la animalele adulte este necesar cel mai des să se practice laparotomia exploratoare.
Diagnostic diferenţial. Numai la animalele adulte trebuie exclus sindromul de atonie vagală (se poate recurge la proba cu atropină ), indigestia foiosului, ileusul, eventual obstrucţia pilorului, toate în primul rând prin laparotomie.

[134 Vizualizari]

Alimentatia vacilor

Durata citire: 9 minute

Alimentatia vacilor

Particularitatile valorificarii hranei.

Bovinele au cateva particularitati de hranire diferite de ale altor categorii de animale date de specificul consumului si al digestiei. Prin capacitatea mare a tubului digestiv, in special a rumenului, bovinele pot consuma cantitati mari de nutreturi de volum, uneori exclusiv mai ales la niveluri mici de productie. Particularitatile de hranire la bovine sunt date in special de specificul digestiei sub actiunea microflorei, indeosebi la nivelul rumenului. Este vorba de procese complexe de degradare si de sinteza prin intermediul carora bovinele isi asigura cea mai mare parte din elementele nutritive.
Procesele fermentative antreneaza toate substantele organice componente ale nutreturilor (glucide, lipide, proteine). Digestia glucidelor presupune un intreg sir de reactii cu un numar mare de compusi intermediari, finalizandu-se in produsii unui amestec de acizi grasi volatili: acetic, propionic, butiric, in cantitati mai mici (izo)valerianic, izobutiric. La ratii obisnuite proportia acidului acetic este de 60-70%, propionic 15-20%, butiric 10-15%.
Principalul factor care determina proportia in acizi grasi volatili este structura ratiilor. De exemplu, la folosirea unor ratii cu mai multe fanuri si grosiere, ponderea acidului acetic creste, in timp ce la folosirea unor ratii mai bogate in concentrate creste ponderea acidului propionic si butiric.

[778 Vizualizari]

Stomatita difteroida

Durata citire: 3 minute

Stomatitis difthteroides

Este o inflamatie a mucoasei bucale cu necroza epiteliului, urmata de formarea deasupra acestei necroze a membranelor pseudodifterice.
Etiologie. Ea poate fi simptomatica in unele boli infecto-contagioase ca febra catarala maligna, pesta bovina sau febra aftoasa la rumegatoare.
Cauzele predispozante sunt oferite de greselile alimentare, subnutritia cantitativa si mai ales calitativa, reducerea secretiei lactate a mamelor, alterarea laptelui in timpul pastrarii sau administrarii in biberoane necorespunzatoare din punct de vedere igienic, alimentatia suplimentara ne-corespunzatoare calitativ, prin mucegaire, prin prezenta in fainuri a unei cantitati de neghina (care confine o sapotoxina cu mare putere histolitica), dar si in urma consumarii multor alimente care au suferit peroxidare in timpul iernii sau primaverii.

[245 Vizualizari]