Începând din luna august şi până în iarnă, precum şi primăvara devreme, apicultorii se confruntă cu un dăunător al stupului, şi anume moliile de ceară sau găselniţele. Având în vedere că în natură nu există nişă ecologică neocupată, moliile de ceară au evoluat în decursul istoriei în paralel cu albinele melifere, dezvoltându-se pe fagurii acestora.

Dacă în natură ele sunt foarte benefice, deoarece distrug fagurii familiilor de albine sălbatice moarte peste iarnă în scorburi, în stupine produc un adevărat prăpăd, distrugând toţi fagurii care îi găsesc neprotejaţi.

Găselniţa mare (Galleria mellonela)

Găselniţa mare este un fluture gri închis, cu lungimea de 10-15 mm. Masculul este mai mic decât femela, iar în perioada de împerechere emană feromoni care atrag femelele.  La câteva zile de la ieşirea din gogoaşă, adulţii se împerechează, după care femelele pătrund în stupi (sau în încăperile cu faguri de rezervă sau de reformă), unde depun cca 1000 de ouă în grămezi de câte 80-100, care vor fi depuse pe fagurii mărginaşi, pe fundurile stupilor unde sunt resturi de ceară, precum şi în alte locuri, unde albinele nu ajung. După 10 zile din ouă ies larvele (omizile), care în următoarele 30 de zile se vor hrăni cu ceară, săpând galerii în faguri. Această perioadă, în funcţie de condiţiile de mediu, se poate scurta până la 20 de zile sau se va prelungi până la 45 de zile.  La sfârşitul acestei faze de dezvoltare, omida încetează hrănirea, se retrage într-un loc ascuns, unde îşi ţese o gogoaşă şi se transformă în nimfă. Gogoşile sunt de multe ori situate în adâncituri săpate în lemn, datorită unor secreţii care au capacitatea de a descompune celuloza. .

[4331 Vizualizari]