Protejarea animalelor pe timp geros

Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii; . »

Josh Billings

Cainele este singura fiinta de pe Pamant care isi iubeste stapanul mai mult decat pe el insusi. . »

Vasile Ghica .....

Prin domesticire, vigoarea oricarui animal se degradeaza. . »

Valeriu Butulescu ....

Pe vremuri, animalele conversau cu oamenii, acum tac, convinse de inutilitatea oricarui dialog. . »

Vasile Ghica ....

Cainele, singura vietuitoare care a dus la perfectiune vocatia prieteniei. . »

 

Dresajul albinelor – partea a doua

honey-bee-640x517Clic aici pentru a citi partea intai

O alta metoda pentru dresajul albinelor dupa un anumit miros este si cea cu substantele aromatizate. Astfel, s-a experimentat cu succes actiunea pe care au exercitat-o asupra albinelor culegatoare, anumite substante ca uleiul de anason, geraniolul si citrolul, cu care dupa dizolvarea lor in apasau in sirop (5-10%) s-au stropit florile de lucerna. Dupa tratament s-a observat ca loturile de lucerna care au fost tratate cu solutie zaharoasa continand citrol, geraniol si ulei de anason, au fost mult mai intens vizitate de albine decat loturile netratate sau tratate numai cu una dintre substantele mentionate.

Dresajul albinelor se poate realiza si cu ajutorul panourilor de aluminiu sau al panourilor colorate. Acest procedeu se bazeaza pe insusirea albinelor de a distinge  culorile, indeosebi culoarea violeta, albastra, galbena, verde, purpurie etc. In acest scop, se aseaza mai intai in preajma stupilor un panou colorat alaturi de o sursa de hrana (farfurie cu sirop de zahar, miere etc.) apoi panoul se muta in cultura destinata polenizarii cu ajutorul albinelor. Operatia se repeta pana cand frecventa albinelor se intensifica la nivel corespunzator. Se mentioneaza ca metoda panourilor colorate se poate folosi cu succes nu numai in scopul dresajului ci si pentru orientarea albinelor mai ales acolo unde exista pericolul de ratacire, ca in cazul lanurilor intinse si lipsite de repere, ca de exemplu la floare-soarelui, rapita etc.

Este interesant de subliniat ca utilizarea albinelor pentru polenizarea culturilor agricole si a pomilor roditori se efectueaza astazi in mod curent, castigandu-se in aceasta directie o mare experienta. Astfel, exista o serie de date experimentale, precum si relatari din experienta apicultorilor fruntasi cu privire la modul de orientare a albinelor, comportarea culegatoarelor de polen sau nectar, aria de cules a acestora, creearea reflexelor conditionare la albine. In aceasta privinta este interesant de remarcat din datele experimentale pe plan mondial ca, daca se transporta familiile  de albine pentru polenizarea unei culturi inainte de inceputul infloririi si in imprejurimi exista diferite specii melifere spontane, majoritatea culegatoarelor capata reflexe conditionate de a cerceta aceste specii spontane. In momentul cand infloreste cultura care necesita polenizarea, culegatoarele continua sa cerceteze vechile specii pe care nu le parasesc cu usurinta, mai ales daca plantele cultivate care au inceput sa infloreasca sunt mai putin preferate de albine. Este oportun atunci sa se intervina cu dresajul albinelor in vederea crearii reflexului conditionat pentru cercetarea plantelor noi, care necesita polenizarea entomofila.

Observatiile facute la masivul forestier Matasaru, judetul Dambovita, in suprafata de aproape 1000 ha, din care salcamul ocupa circa 70%, artarul tataresc, jugastrul si alte specii circa 30%, confirma cele de mai sus. Si anume, artarii infloresc aproximativ cu 8-10 zile mai timpuriu decat salcamul si furnizeaza insemnate cantitati de nectar si polen familiilor de albine, creindu-se astfel reflexul conditionat pentru cercetarea florilor de artar. In momentul infloririi salcamului care, spre deosebire de diversele specii erbacee, este una dintre speciile melifere cele mai preferate de albine, cu un potential nectarifer fara egal, o buna parte din albine au continuat totusi sa cerceteze florile de artar, pentru nectar si polen, inca 3- zile. Abia dupa a patra zi de la inceputul infloririi salcamului, zborul albinelor la iesirea din urdinis se efectua in masa, sageata spre padurea de salcam. S-ar putea presupune ca florile de salcam nu au secretat nectar la inceput, totusi din determinarile efectuate inca din din a doua zi de inflorire a rezultat ca secretia a fost normala, inregistrand in medie 2mg/floare nectar, cu o concentratie ridicata de 48-52%.

S-a constatat insa ca proportia culegatoarelor care cerceteaza o cultura poate fi mult sporita, prin deplasarea familiilor de albine pentru polenizare cand cultura respectiva a inceput sa infloreasca. Desi familiile de albine mutate recent intr-un loc pentru polenizare, cerceteaza mai intens cultura respectiva care a inceput sa infloreasca, decat familiile de albine existente acolo (bastinase), totusi o parte din cele nou venite continua sa cerceteze speciile vizitate inainte de mutare, fiind inca sub influenta reflexului anterior, ceea ce determina aplicarea dresajului timp de cateva zile.

Trebuie mentionat ca prin aplicarea dresajului albinelor la polenizarea culturilor agricole entomofile, frecventa de cercetare a florilor se mareste substantial. Astfel, la semincerii de plante furajere ( trifoi, mazariche, lucerna etc.), gradul de cercetare se mareste de 10-20 de ori, la culturile tehnice (floarea-soarelui, in , rapita etc) de 5-10 ori etc., in raport cu factorii de atractivitate si evolutia conditiilor meteorologice.


[665 Vizualizari]

Google+