Monthly Archives: March 2015

Dresajul cainilor de companie

Durata citire: < 1 minute

Dupa cum s-a remarcat din paginile despre rasele de caini pe care speram ca le-ati parcurs pana acum cu atentie, in prezent este greu sa spui ce rasa nu e de agrement, in sensul ca fiecare caine poate fi tinut in casa, in apartament, se poate adapta mai mult sau mai putin la acest mod de viata, poate fi dresat, accepta daca ii sunt asigurate conditii bune – hrana ingrijire, miscare, multa afectiune – sa fie un tovaras de existenta, un membru de familie. Si tot atat de adevarat este ca rasele consacrate de companie pot fi buni paznici, distrugatori de rozatoare, caini utilitari.

Dalmatianul a fost utilizat, odata, drept caine de vanatoare,dar in prezent a devenit caine de companie. Se intretine usor, are un temperament calm, e bland, foarte atasat de stapan, desi nu se exteriorizeaza zgomotos. Se dreseaza usor, poate deveni si caine de circ, iar americanii il folosesc si in politie si drept caine de paza.


[517 Vizualizari]

Recunostinta

Durata citire: < 1 minute



[454 Vizualizari]

BASIC VETERINARY IMMUNOLOGY

Durata citire: 2 minute

Basic Veterinary ImmunologyPublication Date: May 15, 2014 | ISBN-10: 1607322188 | ISBN-13: 978-1607322184 | Edition: 1

Description

Designed to fill the current gap in resources for teaching veterinary immunology, Basic Veterinary Immunology offers a solid background in the essentials of immunology within the context of veterinary medicine.

 

The book combines a clinical framework complete with real-world examples to integrate the theory and practice of veterinary medicine. Each chapter begins with a clinically relevant veterinary issue and then presents one aspect of basic immunology in the context of that issue. All chapters include learning objectives and a clinical correlation follow-up section that includes student considerations and a review of the possible explanations for the clinical presentation.

[692 Vizualizari]

Scurt istoric al descoperirii si cunoasterii anticorpilor

Durata citire: 3 minute

Descoperirea anticorpilor a incheiat un drum anevoios batut “per pedes apostolorum” de acei oameni luminati care si-au framantat mintile sa raspunda la intrebarea veche de cand lumea: de ce oamenii care fac o anumita boala (variola, pojar) nu o mai repeta in tot restul vietii lor?

1880 – Pasteur si Mecinikov

Jubile_de_M_Pasteur-Q11464-p4Primul care a incercat sa dea un raspuns a fost Pasteur. El a ajuns la acest moment culminant printr-o suita de stralucite experiente care au pornit de la o … neglijenta. O cultura de bacili care provocau holera gainilor, uitata cateva saptamani pe o masa de laborator s-a dovedit incapabila de a produce boala mortala la gaini. Injectand apoi aceste gaini cu o cultura proaspata, ea nu mai era in stare sa le produca nici un rau, desi omora pe capete gainile care nu fusesera injectate in prealabil cu cultura veche. Aceasta experienta verifica pe animale, in conditiile laboratorului, observatia empirica potrivit careia indivizii devin rezistenti pentru toata viata in urma contractarii unei boli. Mai mult, experienta pasteuriana descrisa mai sus a demonstrat ca starea de rezistenta apare in urma contactului cu agentul patogen chiar daca acesta nu declanseaza simptomele caracteristice bolii, asa cum s-a intamplat cu cultura de bacili holerici imblanziti prin invechire. Acest ultim fapt a fost decisiv pentru ca Pasteur si toata armata sa de cercetatori care l-a urmat sa poata obtine animale apte sa supravietuiasca bolii si astfel sa poata deveni obiect de cercetare.

[537 Vizualizari]