Protejarea animalelor pe timp geros

Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii; . »

Josh Billings

Cainele este singura fiinta de pe Pamant care isi iubeste stapanul mai mult decat pe el insusi. . »

Vasile Ghica .....

Prin domesticire, vigoarea oricarui animal se degradeaza. . »

Valeriu Butulescu ....

Pe vremuri, animalele conversau cu oamenii, acum tac, convinse de inutilitatea oricarui dialog. . »

Vasile Ghica ....

Cainele, singura vietuitoare care a dus la perfectiune vocatia prieteniei. . »

 

Rujetul

erysip lesionsOrbanţul, Erizipeloidul lui Baker Rosenbach

Rujetul este o boală infecţioasă specifică porcului, dar afectează şi alte specii de animale şi e transmisibilă la Om, produsă de o bacterie – Erysipelotrix rhusiopathiae. Această zoonoză este denumită la om erizipeloidul lui Baker Rosenbach, pentru a nu se confunda cu erizipelul produs de streptococi.

• Etiologia – Erysipelotrix rhusiopathiae.

Rezervorul natural de infecţie pentru om îl reprezintă diversele specii de animale receptive faţă de bacilul rujetului: porcine, bovine, ovine, cabaline, păsări, peşti, iepuri, rozătoare sălbatice. Porcul este însă principala sursă şi rezervor de infecţie. Infectarea animalelor sănătoase se face prin contactul direct cu animalele bolnave.

Căile de pătrundere a bacteriei în organism sunt diverse, iar rujetul la om – erizipeloidul – este considerat o boală profesională, a personalului zooveterinar şi a celui de laborator.

•  Simptomatologia bolii la animale.

Porcii sunt animalele cele mai receptive, în special tineretul de 3-12 luni şi rasele ameliorate. Principalele forme: acută (septicemică), subacută şi cronică. Prima formă este cea mai frecventă şi cea mai gravă, temperatura ajunge la 42-43°C, dispnee (respiraţie grea), dispariţia poftei de mâncare şi a setei, vărsături, constipaţie sau diaree, slăbire, greutate în mers, apariţia pe piele a eritemului erizipeloid – pete de culoare roşie-violacee, de forme regulate şi mărimi diferite care pot conflua, iar la presiune cu degetul, pata roţie dispare apoi apare din nou.

Evoluţia bolii este rapidă, apare înroşirea intensă a pielii, se instalează edemul pulmonar – cu suferinţele de rigoare a cordului, membrele posterioare paralizate, mortalitatea poate ajunge la 100%.

Forma subacută este oarecum asemănătoare, dar semnele au o intensitate mai mică, temperatura ajunge la 41°C, apetitul, setea, constipaţia, diareea sunt reduse, mersul îngreunat, pe piele apare o erupţie mare, cu întindere pe tot corpul – parcă ar fi urzicat – urticarie rujetică.

Dacă se tratează cu ser antirujetic în această fază, porcii se însănătoşesc. Unele animale mor sau fac forma cronică.

In forma cronică – tulburări gastrointestinale şi cardio-pulmonare, endocardită verucoasă de asemenea, suferinţe articulare (artrite rujetice).

• Tratamentul bolii la porc se face cu ser antirujetic, penicilină, streptomicină.

S-au descris şi cazuri de rujet la oi, iepuri, căprioare, papagali, găini, curci ş.a.

• Manifestarea bolii la om.

Forma cutanată este cea mai răspândită, pe piele apar pete roşii-violacee, bine delimitate, spre deosebire de cea roşie intensă-specifică erizipelului streptococic. Inflamaţia se întinde, durerea lipseşte, uneori erupţia poate cuprinde tot corpul. Această  formă se poate vindeca spontan.

Unele cazuri de boală sunt însoţite de stări subfebrile, dureri de  cap, lipsa poftei de mâncare, greaţă, dureri articulare. Erizipeloidul Rosenbach în forma articulară se manifestă prin dureri şi umflături ale articulaţiilor.

Forma generalizată a erizipeloidului Rosenbach este rară laom şi se caracterizează prin plancarde cutanate multiple pe tot corpul, apariţia leziunilor articulare, forma digestivă apare atunci când individul a consumat produse de carne şi preparate provenite de la porci bolnavi.

Personalul sanitar-veterinar şi cel din laboratoare poate face uneori forme septicemice.

• Tratamentul la om – penicilină 1.000.000UI –  3.000.000 UI pe zi timp de 7-10 zile, tetraciclină. Local se aplică pansamente umede cu ceai de muşeţel, soluţie de rivanol.  La om se utilizează serul antirujetic.

• Profilaxie şi combatere – Rujetul rămâne o zoonoză profesională. Măsurile de profilaxie încep cu vaccinarea antirujetică a porcilor (de 2 ori pe an) cu Eryromvac, izolare şi tratarea porcilor bolnavi. Pentru prevenirea îmbolnăvirii oamenilor se vor lua măsuri de protecţie a muncii pentru măcelari, medici, tehnicieni veterinari, bucătari.

Îngrijitorii de animale vor păstra o igienă personală perfectă, îşi vor dezinfecta permanent mâinile.

Adăposturile de porci se dezinfectează pereţii se văruiesc, gunoaiele se sterilizează, se aplică deratizări periodice, animalele nou introduse în fermă se ţin în carantină.


[10131 Vizualizari]

Google+