Protejarea animalelor pe timp geros

Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii; . »

Josh Billings

Cainele este singura fiinta de pe Pamant care isi iubeste stapanul mai mult decat pe el insusi. . »

Vasile Ghica .....

Prin domesticire, vigoarea oricarui animal se degradeaza. . »

Valeriu Butulescu ....

Pe vremuri, animalele conversau cu oamenii, acum tac, convinse de inutilitatea oricarui dialog. . »

Vasile Ghica ....

Cainele, singura vietuitoare care a dus la perfectiune vocatia prieteniei. . »

 

Monthly Archives: June 2014

Protected: Promotie

This content is password protected. To view it please enter your password below:

[967 Vizualizari]

Pasteureloza

Pasteurella_multocidaSepticemia hemoragică
Pasteureloza este o boală infecţioasă a animalelor domestice (bovine, porcine, ovine, cabaline, canide şi păsări) şi sălbatice – produsă de bacterii din genul Pasteurella, care în anumite condiţii poate afecta şi omul.

Cauze – bacterii din genul Pasteurella cu speciile multocida, Pasteurella hemolytica, Pasteurella pneumotropica.

Sursele de infecţii sunt animalele bolnave şi cadavrele acestora, urina, sângele, carnea, organele ş.a.

Pasteurelele se găsesc pe animalele purtătoare, care fac boala numai în anumite momente când îşi exaltează virulenţa: scăderi bruşte de temperatură, fluctuaţia acesteia, umiditate ridicată, stresuri repetate, alimentaţie deficitară. Bivolii sunt de asemenea animale purtătoare de pasteurele. De asemenea un mare număr de pisici, iepuri, şobolani, şoareci sunt purtători de pasteurele şi pot transmite pasteureloza la animale şi chiar şi la om prin muşcătură sau zgârietură.

[2902 Vizualizari]

Epilepsia la caine

seizureUnul dintre cele mai infricosatoare semne de boala la care, dumneavoastra, ca proprietar de animale, puteti asista este criza de epilepsie. O data ce ati asistat la aceasta criza, nu o veti putea uita niciodata. Epilepsia este relativ comuna la caini, fiind mai frecventa la anumite rase. Din motive necunoscute, este foarte rar intalnita la pisica.

Pentru a intelege mai bine aceasta problema si ceea ce se intampla in timpul episoadelor epileptice, va vom explica anumiti termeni folositi in aceste cazuri:

– EPILEPSIA este o tulburare neurologica, caracterizata prin aparitia unor crize bruste, recurente (repetitive) cu dereglarea activitatii musculare, senzoriale, cu sau fara pierderea cunostintei.

[11072 Vizualizari]

Abcesul

abcesAbcesul este o pungă de puroi care se manifestă printr-o înroşire, o umflare a pielii şi uneori chiar cu dureri. Imediat ce acesta este observat, animalul trebuie să fie tratat pentru a se evita spargerea sau ulcerarea.

Ce trebuie făcut:

  • Să-l facem să coacă aplicând comprese cu apă caldă foarte sărată, eventual adăugând rivanol sau alte dezinfectante dacă abcesul este deschis.
  • Să consultăm veterinarul pentru a descoperi cauzele ce produc abcesul, care pot fi diverse: corpuri străine, rană, înţepătură, fractură dentară etc.

[1685 Vizualizari]

Gastroenterita produsă de virusul Rota

Flewett_RotavirusEste o boală infecţioasă specifică tineretului animal (viţei, mânji, purcei, miei, iepuri, şoareci nou născuţi ş.a.) dar semnalată şi la copii, produsă de un virus pus în evidenţă în celulele epiteliale ale intestinului subţire.
Virusul a fost descoperit în anul 1973 şi a primit denumirea de rota = roată, după aspectul rotund al particulelor virale.
La toate speciile de animale provoacă gastro-enterită: mucoasa intestinală este inflamată, vilozităţile apar scurtate, celulele epiteliale sunt modificate, absorţia intestinală este stânjenită.
Viţeii sunt sensibili la virusul izolat de la copii şi mânji, iar purceii de la virusul de la copii, mânji, purcei. De asemenea diverse specii de maimuţe au putut fi infectate cu virusul provenit de la om.

[2257 Vizualizari]

Boala zgârieturii de pisică

158181191 (1)Limforeticuloza benignă de inoculare
Boala zgârieturii de pisică a fost dată unei boli infecţioase, caracterizată la locul muşcăturii sau zgârieturii de pisică a unor adenite regionale (inflamarea ganglionului limfatic zonal) însoţită în majoritatea cazurilor de febră, frisoane, cefalee (dureri de cap), anorexie (lipsa poftei de mâncare) greaţă, dureri abdominale, vărsături, astenie.

Boala poate apărea şi în cazul muşcăturii altor animale: dihor, şobolan sau înţepăturii cu oase ascuţite, spini, ţepi şi înţepături de insecte hematofage (care se hrănesc cu sânge).

Etiologie (cauzele bolii).
Este încă discutată, se acceptă originea sa virală. Reproducerea bolii nu s-a reuşit prin inoculări pe oul embrionat, culturi de ţesuturi sau la diverse animale, boala fiind inoculabilă doar la om şi maimuţă.

[1667 Vizualizari]

Combaterea moliilor de ceară

waxmothÎncepând din luna august şi până în iarnă, precum şi primăvara devreme, apicultorii se confruntă cu un dăunător al stupului, şi anume moliile de ceară sau găselniţele. Având în vedere că în natură nu există nişă ecologică neocupată, moliile de ceară au evoluat în decursul istoriei în paralel cu albinele melifere, dezvoltându-se pe fagurii acestora.

Dacă în natură ele sunt foarte benefice, deoarece distrug fagurii familiilor de albine sălbatice moarte peste iarnă în scorburi, în stupine produc un adevărat prăpăd, distrugând toţi fagurii care îi găsesc neprotejaţi.

Găselniţa mare (Galleria mellonela)

Găselniţa mare este un fluture gri închis, cu lungimea de 10-15 mm. Masculul este mai mic decât femela, iar în perioada de împerechere emană feromoni care atrag femelele.  La câteva zile de la ieşirea din gogoaşă, adulţii se împerechează, după care femelele pătrund în stupi (sau în încăperile cu faguri de rezervă sau de reformă), unde depun cca 1000 de ouă în grămezi de câte 80-100, care vor fi depuse pe fagurii mărginaşi, pe fundurile stupilor unde sunt resturi de ceară, precum şi în alte locuri, unde albinele nu ajung. După 10 zile din ouă ies larvele (omizile), care în următoarele 30 de zile se vor hrăni cu ceară, săpând galerii în faguri. Această perioadă, în funcţie de condiţiile de mediu, se poate scurta până la 20 de zile sau se va prelungi până la 45 de zile.  La sfârşitul acestei faze de dezvoltare, omida încetează hrănirea, se retrage într-un loc ascuns, unde îşi ţese o gogoaşă şi se transformă în nimfă. Gogoşile sunt de multe ori situate în adâncituri săpate în lemn, datorită unor secreţii care au capacitatea de a descompune celuloza. .

[3711 Vizualizari]

Google+